Calan 106

+

Poziia geográfica Istoricul localitii ale reliefului Caracteristici generale Aspectele vietii Economice ale orasului Obietivo turistice Poziia geográfica Asezat pe ambele Maluri ale Raului Strei, la jumatatea distantei dintre depresinea Haţegului si valea Muresului, Orasul Calan Este situat en Inima tinutului hunedorean, la o departare de 14 km Orasul de Simeria. 10 kilometros de Municipiul Hunedoara, a 18 km de Orasul Hateg SI 30 km de Municipiul Orastie. El Este pozitionat la kilometrul 198 PE natiomal Drumul DN 66 Targu-Jiu Craiova - Bucuresti Este situat La 14 km de Simeria fiind deservit de statiile de cale Ferata Calan Bai (km 11) SI Calan (km 14) Orasul Calan Este situat la o altitudine medie de 230 m, o son suprafata de 101,5 km2 si o populatie de alrededor de 14.000 locuitori. En teritoriul administrativ al orasului SE INCLUYE localitatile Streisangeorgiu, Batiz, Calanu Mic, Nadastia de Jos, Nadastia de Sus, Ohaba Streiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel, Valea Sangeorgiului si Sancrai Istoricul localitii Atestat DOCUMENTAR en anul 1387, Orasul Calan Este situat pe locul unei asezari rurale din Dacia Romana importa sí Numea los DATOS PE dacilor timpul, en Aquae romane timpul ocupatiei. Nenumarate dovezi materiale (fragmente de ceramica Arsa, slefuita piatra, Cremene, topoare, bratari din bronz etc.) au fost descoperite en Satele Valea Sangeorgiului, Santamarie de Piatra, Strei Sacel si Strei, atestand prezenta omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi Timpuri. Urmele gasite en cele doua pesteri din Dealul Magura pastrate la Muzeul JUDETEAN din Deva Arata ca pe aceste meleaguri au existat asezari omenesti Inca din neoliticul vechi (5500-3500 IEN).Perioada de tranzitie de la neolítica La Epoca bronzului (2200-1800i. en) Este atestata de fragmentele de ceramica, florero din LUT ars cu ornamente en incadrate sector cultura Cotofeni. bronzului Epoca (perioada mijlocie 1600 -1300 i. e.n.) Este reliefata prin obiectele gasite aici din atención se remarca. Topor, seguro, etc. En bratara perioada Daciei romane (106-271) s-au formato PE teritoriul orasului Calan pagus-ul Aquae, líquido preseminal si alte asezari romane (vicus-uri) En perioada Fuegodala se constata existenta Tarii Haţegului, el cuidado cuprindea SI Satele de pe actuala vatra un Calanului. Se Diles que ca denumirea orasului Calan vid de la numele unui Episcop (calanus) importa un avut aici o mosie cu mai bine de 650 ani en urma. Doua asezari de pe aceasta mosie i-au purtat numele. Calanul Mic si Calanul de Jos (azi Criseni) los datos prima mentionate en Documento en anul 1387. En anul 1760 localitatea Purta numele de Puszta Kalan En acest hotar sa construit Societatea Metalúrgica del SI en jurul ei pe teren de la ONU en mlastinos a instancia de parte, primele caso de colonii muncitoresti. In anul 1860, Administratia Societatii Brasovene de la mina y metalurgia, avind en frunte, CA presedinte, PE Max Egon, principe de Furstenberg, IAR vicepresedinte ca, pe baronul Ludwig von Habersen, un cumparat en anul 1867 pentru uzina din Calan, ONU teren de cca.180 de iugare. in parte mlastinos, de la Sandor Bertha, casatorita cu groful Adam Vas. In anul 1868, un fost angajat ing. Otto Gmelin. din Germania. pentru proiectarea uzinei. La 25 mai 1869, se incepe executarea fundatiei primului furnal. En anul 1870 anul inceperi activitatii industriale La Calan, colonia era muncitoreasca Formata Doar din 10 caso, ajungind en anul 1918 la un numar de 78 de caso. En perioada 1949-1952 s-au cladit primele blocuri de locuinte si o scoala de ucenici. In anul 1959 en dreapta Raului Strei, pe terasa de linga seculara biserica din Steisangeorgiu, un inceput construirea orasului Nou Calan Dupa al doilea Razboi Mondial, un Calanul devenit ONU puternic centru al siderurgiei romanesti, recunoscut prin productia de Fonta cenusie, cocs metalúrgico si piese turnate. Anul 1961 datos reprezinta la atención Calanul un devenit oras. Caracteristici generale ale reliefului Orasul Calan situat la o altitudine medie de 230 metri pe valea Raului Strei Este inconjurat de dealuri relativa joase Doar Magura atinge a 590 m si son o larga perspectiva: SPRE est sí VAD Muntii Sebesului, SPRE chaleco comuna GHELARI, SPRE sud intreg Masivul Retezat, SPRE Nord Muntii Metaliferi Orasul Calan Este asezat en vecinatatea Muntilor Poiana Rusca, munti cu altitudinea sub 1.400 m, dar masivi, sub-forma unui scut alcatuit din sisturi cristaline, impletite cu roci vulcanice si calcare, cu ONU etajat alivio, dispuse Rauri radiar, vai adanci cu caracter epigenética rezultand sectoare de chei (Cernei, Runcului, Sohodolului), en el cuidado de Vaile contrasteaza cu culmile netede pe cuidado s-au dezvoltat asezarile padurenilor, IAR pe formatiunile calcaroase din Nord SI DIN Est s-au dezvoltat pesteri ( Nandru), IAR pe rocile vulcanice maguri. Localitatea reprezinta o Mare oportunitate de Dezvoltare un Bazei turismului montana, avand acceso pe Drumuri modernizate SPRE fiecare din statiunile montano inconjuratoare, unde se practica olla toate sporturile montano (alpinismo, esquí, etc.) Relieful Este reprezentat prin dealuri si glacisuri piemontane, cu altitudini de 300 - 400 m, la atención se Adauga Valea cu Cernei lunci largi si bine trasee exprimate. Zona reprezinta o cale de acceso SPRE Cetatile dacice din Muntii Orastiei (Cetatile Blidaru si Costesti), SPRE Depresiunea Haţegului (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) SI SPRE Geoagiu Bai, statiune recunoscuta nacional pentru Apele termale si minerale. En partea sudica un Muntilor Metaliferi Exista Izvoare de simio minerale la Trestia, Hartagani, Paulis, Boholt, Geoagiu, Bozes, Bacaia, Banpotoc, Chimindia, Rapolt, Carpinis, etc. Rapoltel Tinutul capitalei Regatului DAC, cu asezarile si fortificatiile venta, se afla situat pe versantul nórdico al Carpatilor Meridionali, en aripa de un chaleco Muntilor Sureanului, unde vestigiile Dacice sunt pe raspandite aproximativ 200 km2. Zona aceasta mai restransa, abunda en el cuidado de arheologice urme, Poarta en literatura arheologica numele de Muntii Orastiei. Principala sa caracteristica Este determinata de relieful inalt, cu varfuri de la peste de 1900 m, de unde inaltimile coboara en Trepte SPRE est, sud, si chaleco Nord. Chiar cele mai inalte varfuri sunt aplatizate, IAR culmile cuidado SE desprind din zona alpina sunt prelungi, cu spinari finales domoale si pante. Numeroase sunt Izvoarele, majoritatea ivite la LIMITA inferioara un Zonei alpino SI toate alimenteaza principalele cursuri de APA cuidar despica Muntii Sureanului pentru un spori debitul Jiului si mai cervezas al Muresului. Marea majoritate un asezarilor si un fortificatiilor dacice se insiruie de o parte de la IS de Alta un Apei orasului, afluente de stanga al Muresului, IAR Sarmizegetusa Regia se afla Langa SI en dreapta obarsiei Raului. Muntilor Sureanului le this característico climatul montana cu zonele venta etajate, un Muntilor Inalti si mijlocii, ceea ce Explica numarul yegua al zilelor de inghet si persistenta zapezii pe, sol de la peste Trei pana La Doua luni. Intre minereurile existente sunt de mentionat en primul rand cele feroase (exploatate en nu mai putin de Sapte locuri), de plomo, Cupru, si el zinc Mangan, IAR en vecinatate, La Nord si la peste de Mures acelea din Carpatii Metaliferi Bogati en aur, argint, Cupru si la plomada. En Muntii Sureanului Predomina sisturile cristaline, dificil de fasonat sau friabile, IAR cu exceptia Cetăţii de la Luncani - Piatra Rosie si un fortificatiei liniare de la Cioclovina - Ponorici en toate celelalte locuri unde sunt amplasate intariturile dacice se afla micasist, Devine cuidado faramicios en contacto cu agentii atmosferici. Din aceasta pricina calcarul pentru constructiile din zona Sarmizegetusei un fost exploatat si ADU, cale de zeci de kilometri, de pe Dealul Magura situat la est de Calan, IAR andezitul din Cariera de la Bejan, Langa Deva. Raritatea crestelor priporoase si culmile prelungi cu suisuri si coborasuri en panta domoala au inlesnit en toate vremurile circulatia en Masivul Sureanului, unde se poate umbla de la ONU munte la Altul, chiar cu atelaje, fara impedimente deosebite. Principalele Drumuri naturale, cu o MULTIME de ramificatii, porneau dinspre sud strabatand lantul muntos prin pasurile Urdele si Vulcan dinspre sud - chaleco si chaleco din bazinul Streiului pe la Cioclovina SI PE Valea Bosorodului - Piatra Rosie, dinspre Nord din valea Muresului en Amonte pe Apa orasului, Nord dinspre - est pe valea Sibiselului SI de la Cugir, IAR dinspre est din valea Sebesului. Cel mai lesnicios tambor era de cuidado acela pornea de la Mures SPRE sud, pe unde un atacat Grosul Armatei lui Traian. Aspectele vietii Economice ale orasului Economía Pozitia geografica, resursele solului si subsolului si forta De Munca disponibila au determinat desfasurarea unei intensa activitati Economice, Bazata en GREA especial industria pe, prelucrarea minereurilor feroase si constructii, la atención se Adauga industria energiei electrice, LEMNULUI, materialelor de constructii, uşoară si alimentara. Pe parcursul activitatii Orasul venta industriale Calan un cateva cunoscut estreno pe planean sau nacional en lume: - cel mai mare furnal din tara La sfarsitul sec. al XIX-lea (380) mc - prima instalatie din lume pentru producerea cocsului si semicocsului prin fluidizare ( 1957) - producerea cocsului brichete pentru scopuri industriale de tara (1961) - folosirea primelor suflante pentru furnale proiectate si construite de Specialisti Romani (1952) - fabricarea utilajului de turnare pentru otelarii dirigir din Fonta de prima fuziune de tara (1989) en urma trecerii la economia de piata, datorita desfiintarii CAER, piata de desfacere principala un mastodontilor creatinina de Economía Socialista (Sidermet SA), datorita slabei tehnologizari si un lipsei de fonduri, productia un scazut firmele fiind nevoite sa-si restructureze personalul, rezultand Astfel ONU foarte numar mare de someri cu Nivel de las Naciones Unidas de calificare inalt, mai cervezas din sectorul industriei siderurgice. ACTUALMENTE AVAS gestioneaza aceste firme, incercand proces de la ONU de privatizare cuidado SE desfasoara greoi, datorita pe de o parte lipsei de interes din partea investitorilor de un tigación en acesti mastodonti, desi Exista planuri de redresare economica viabile SI PE de Alta parte datorita politicii fiscale, financiare si bancare dusa pana en Haga un romano de statul en aceasta Zona a Tarii. En partea Sectorului privado se constata o crestere un activitatilor productiva comercio e, en sectorul Construcción metálica SI materialelor de constructii, uşoară industria, alimentara industria, prelucrarea LEMNULUI si un serviciilor catre populatie, insa datorita slabei puteri de cumparare un populatiei, coroborata cu politica Fiscala un Statului, activitatea acestora PE Este plan local de la LIMITA supravietuirii. Astfel, en localitatea Calan si localitatile apartinatoare ISI desfasoara activitatea ONU numar de 39 de firme de Stat, 78 de firme privada (SRLSA cu autohton de capital sau mixto) ŠI ONU numar de 17 Asociatii familiale SI 20 de intreprinzatori particulari, cu activitati preponderente en ramura comert en gros SI en detalle, Alimentatie publica SI Servicii catre populatie. Obietivo turistice Obiectivele turistice ale localitatii Calan sunt datorate conditiilor naturale, vietii istorice SI SI culturale continuar indelungate pe aceste meleaguri. Pitorescul Zonei, existenta Izvoarelor de simio minerale recunoscute pentru calitatile lor curativa, fondul cinegético, líquido preseminal si bogatia si varietatea elementelor de Arhitectura, arta Populara si folclor, ofera posibilitati de turismo pe gustul fiecaruia en Época Romana un existat La Calan o importanta asezare pe Drumul imperial-Sarmizegetusa Apulum, favorizata de existenta Apelor termale, fiind denumita Aquae. Au fost descoperite peste Douazeci de inscriptii privind prosperitatea localitatii Aquae. Asadar, principalul Obiectiv turístico al orasului il reprezinta Baile aque Calan cu profil de cazare si Alimentatie publica, societate privata (C. C. Metaloterm S. R.L.), cuidar activitatea desfasoara ISI en locales de categoria I SI inchiriaza 11 casute un certi doua locuri fiecare. En incinta societatii Exista Trei Bazine cu apa mezotermala (Temperatura 29 grados C) indican pentru tratamentul afectiunilor aparatului locomotora, afectiunilor ginecologice si reumatismale, Bazin ONU olímpica cu apa de Rau, si en el complejo de la ONU hotelero constructie. Calan Bai (Kiskalan): Cunoscut Inca timpul din Romanilor (Aquae) numele Maghiar (Kalan) desemneaza adncitura Dintr-o stnca en forma de Lingura en el cuidado de sí putea cara Baie en termale mono. Aquae (CALAN BAI) Localidad rurala romana SI statiune cu apa calda, aflata en lunca Streiului (anticul Sargetia), pe malul picó al acestuia, cuprinsa era en teritorium Ulpiei Traiana Sarmisegetusa. pe Drumul imperial ce director lega odinioara Ulpia Traiana de Apulum si nordul Daciei. Numele romano al localitatii Aquae, Pagus Aquensis era dat DUPA Izvoarele cu apa termala Si Se intindea PE o zona ce cuprinde Astazi Orasul Calan si localitatile invecinate (Calanul Mic, Santamaria de Piatra si Calan Bai). Bazinul termal romano Dezvoltarea deosebita un localitatii en perioada Antica, se datoreaza en rand primul Izvoarelor cu apa calda Dar Si importantei Agricole - LUNCA Fertila un Streiului. Aquae avea de rol pe de statio DRUMUL Ulpia Traiana - Apulum. Din vechile termas s-au mai pastrat Doar bazinul cioplit en stanca si importa un pana fost utilizat de locuitorii din imprejurimi en noastre Zilele. cioplit Bazinul en stanca son O-forma usor ovala prevazut en partea de Nord cu canal de las Naciones Unidas de scurgere pentru reziduale mono. Dimensiunile bazinului en punctele maxime sunt de 7x14 m SI adancimea de 3,60x4 m. Canalul de scurgere son O-forma usor sinuoasa cu o latime de aproximativ 1m SI Este prevazut cu Lacase ce ghidau stavilare de reglare un nivelului apei en Bazin. Ansamblul, Bazin - canal, datorita lor pastrate formei en TIMP, au determinat localizarea lui sub denumirea de Lingura romana. Biserica din Streisingeorgiu (Localidad Componenta un orasului Calan) Este unul dintre cele mai vechi Monumente de Arhitectura Medievala din tara, sec. IX, cu fresca DIN 1313 initiata de cneazul Baldea, elemente romanice, dreptunghiular plan, patrat altar, a su vez micrófono clopotnita pe fatada vestica. Biserica un fost renovata si pictata en anul 1409, repictata en 1743 de Zugravul Gheorghe Sandor din Fagaras. Biserica din Strei - cel mai vechi monumento de Arhitectura Medievala religioasa - construita en seg. XI-XII, monumento arhitectonic din piatra, dovedind adaptarea stilului romano-gótico din Transilvania La traditiile configuración regional. Pictura dateaza ANII DIN 1311 SI 1408. Prima mentiune documentara dateaza de la Pe 1392. locul monumentului medieval au fost descoperite vestigiile unei villa rustica romana. medievale Monumentele, de altfel coboara pana en seg. XIII, cand avem atestata o curte cneziala si biserica de curte cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Cladit din piatra la sfarsitul seg. XIII, a su vez prezinta ONU clopotnita pa fata de chaleco, o Nava Scurta cu plafon de scanduri si altar ONU dreptunghiular boltit in cruce pe nervuri. Odinioara pictata Si La exteriores, Astazi pastreaza en el interior pictura lui Grozie, mester mentionat de o inscriptie (al treilea SFERT al s. XIV), intr-un original de stil, Sinteza de elemente iconografice bizantine si trsturi stilistice Nord italiene, Dar Si cu o puternica amprenta romana. Biserica si Manastirea Prislop, localitatea Silvasu de Sus. Din Manastirea veche nu sa mai pastrat nimic, EA un refacuta fost, ca si biserica (XVI) son. Biserica plan de trilobat. Tipologia planului Este asemanatoare cu planul grupului Vodita-Tismana-Cozia. Altarul semicircular al Bisericii Este decrosat si acoperit cu SFERT ONU de calota sferica. Turla se inalta peste naos. Intrarea SE cara pe latura vestica. Pictura interioara un Bisericii Este de factura bizantina. Biserica si vechea Manastire un fost infiintata en jurul anului 1400, de catre Calugarul Nicodim (1399-1405), cu ajutorul PRIMIT de la Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti. Se poate considera al doilea ctitor Domnita Ruxandra fiica lui Voda Moise, fiind aceasta aici inmormantata (1580).Biserica un incendiu ONU suferit en 1724. Pictura pastrata prezinta mai multe straturi: stratul I - executat anterior anului 1762 stratul II-1759. Pe peretele vestic picturile au fost executate Astfel: strat - stratul I-1759 II-1823 Manastire de calugari functioneaza DIN 1950 ca Manastire de calugarite. Cetatea Dacica Piatra Rosie, Satul Alun, comuna Bosorod, situata en Amonte pe Valea Luncani, pe Dealul Piatra Rosie (830 m altitudine).Satul. Cetatea Este accesibila pe pe Valea Rosie Poteca de munte. Dealul Piatra Rosie cu inaltimea de 831 m pe Varful careia se afla cetatea, se ridica izolat en Fundul Vaii Luncanilor. Cetatea, ridicata din piatra, de forma patrulatera, cu laturile de 102x45m, son turnuri Patru, dispuse pe Colturi, IAR al cincilea pe mijlocul laturii rasaritene. En interiorul incintei se afla o constructie de LEMN ale carei Baze de piatra s-au pastrat en intregime. Pentru colectarea apei necesara garnizoanei, en coltul de Nord-chaleco al Cetăţii se afla o cisterna Sapata en stanca. En afara obser incintei se urmele unui sanctuar, formato DIN aliniamentele de Baze de Coloane din piatra. Pe panta Estica un Dealului, o un doua incinta cu zidurile ridicate din piatra de stanca si Palisad, se sprijinea cu o Latur pe fortificatia de pe Culme, avand en el interior del tambor de la ONU Pavat piatra estruendo. Pe Drumul de acceso SPRE Cetate ERAU plasate Trei turnuri de Paza. Cetatea de la Piatra Rosie, a instancia de parte Componenta un sistemului de fortificatii dacice, avea menirea de una bara inaintarea dinspre valea Streiului un dusmanilor cuidar ar incerca sa atace capitala Statului DAC (Sarmisegetusa regia) Pesterile din Platforma Luncanilor situata en partea vestica un Muntilor Sureanu, en SPRE Depresiunea Haţegului, aproximativ intre Satele Cioclovina SI Mare de Baru, Platforma Luncanilor corespunde suprafetei de nivelare Gornovita (900-1000 m altitudine). Pesteri cu urme ale omului primitiv Larga desfasurare un unei cuverturi calcaroase, de varsta jurasica, un favorizat formarea socorro unui cársticas Variac: Dolině, PolII, pesteri, avenuri, vai en chei, etc. izbucuri Aici se dezvolta peste 30 de pesteri si avenuri, majoritatea acestor pesteri fiind activa (strabatute de cursuri de APA). Spectaculozitatea si atractia pesterilor rezida fie en diversitatea speleotemelor (estalactitas, estalagmitas, coloane, domuri 8/920 02 m Este cazul pesterilor Tecuri si Valea Stanii, fie en existenta cursurilor de APA SI wsfg lacurilor subterane (Ciclovina cu Apa, Sura Mare, DIN Pestera perete etc.), fie en prezenta urmelor de locuire ale omului primitiv (Ciclovina Uscata). Daca pornim estruendo del tambor La ORASUL Calan, cu cu alte autobuzul sau mijloace automático. putem ajunge en Satul Bosorod, de unde, Dupa ce mai strabatem leva 12 km, trecand prin Satul Luncani, ajungem en catunul Ciclovina. Aici, la baza unui calcaros bruscos impadurit, se dezvolta pesterile Ciclovina Uscata si Ciclovina cu Apa. Ciclovina Uscata se afla suspendata deasupra Ciclovinei cu Apa, ea constituind etajul fosil al sistemului hidrocarstic. en aceasta Pestera s-au descoperit urme de locuire umana din perioada paleoliticului (Vetre de foc, Unelte din os SI Cremene etc.) SI urme ale Ursului de Pestera (Ursus spelaeus). de aici un fost exploatat, pana en 1930, el guano, la atención era de pana, transporte, la gara Pui cúbicos ajutorul unui funicular de pulmón de de 8 km. Este Pestera usor de vizitat de catre orice turística. En Sala Tezaurului din Ciclovina cu Apa au fost descoperite margele de chihlimbar apartinand omului din epoca halstattiana. Valea Stanii - o rezervatie speologica Ciclovina cu cu Apa comunica Pestera Ponorici, cuidado cu formeaza ONU sistem hidrocarstic pulmonares de 7,9 km. Vizitarea acestui Sistem Este recomandata numai persoanelor bine echipate si antrenate, întrucât aici Exista lacuri si sifoane. De la Intrarea en Pestera Ciclovina Uscata, Poteca ne Conduce SPRE Valea Ponoriciului, ajungem unde DUPA circa o ora. Aici se dezvolta ONU aven, cu o denivelare de 20 m, si Pestera Ponorici, el cuidado poate fi vizitata numai cu Echipament especial. Intrarea en Pestera se printr cara-o Poarta triunghiulara, de dimensiuni mari. Una dintre atractiile principale ale pesterii o reprezinta Galeria marilor Gururi si Plansee, cu speleoteme bogate si dimensiuni de variable aleatoria. Din Valea Ponorici ne indreptam SPRE Valea Calianu, sub Varful Chiciurii, ajungem unde DUPA 30 de minutos. Aici se dezvolta Pestera Valea Stanii, el cuidado Este strabatuta de Paraul Calianu. Descoperita en 1983, Pestera, en lungime de 1,5 km, un fost Declarata rezervatie speologica, fiind Una dintre cele mai frumoase pesteri din tara. O atractie deosebita o exercita Lacul suspendat si speleotemele din Galeria Noua. Este Accesul permis numai sub speologilor conducerea. Revenind en Valea Ponorici, incepem coborarea SPRE Satele Federi si Ohaba Ponor. Poteca strabate o zona cu numeroase dolina, cuidado, Extensie prin, au creat o depresiune cárstica de punta uvala. Cea mai mare Colonie de Lilieci din Rumania Dupa aproape doua de mineral de coborare, ajungem en Satul Ohaba Ponor, unde se afla Pestera Sura Mare. Atractivitatea pesterii, la atención son O lungime de 4,5 km si o intrare monumentala, inalta de 40 m SI lata de 8-12 m, Este sporita de prezenta Cheilor Ohabei, lungi de 500 m, deosebit de salbatice, la atención se deschid la iesirea paraului din Pestera. En el interior, la leva 350 m de la intrare, se gaseste cea mai mare Colonie de Lilieci din Rumania, el cuidado numara la peste de los 100.000 de Exemplare. Pestera poate fi vizitata numai de catre ce dotati cu Echipament especial, deoarece inauntru Exista mai multe lacuri, en cascada si sifoane. Din Satul Ohaba Ponor, DUPA o jumatate de Señora de meros, ajungem en statia C. F.R. Ponor sau La DN 66, Hateg-Petrosani, lasand en urma o zona deosebita, en el cuidado de fortele naturii au ACEA creat misterioasa lume subterana, el cuidado il fascineaza mereu pe om. Bibliografie: - monografia centenarului Uzinei Calan (1870-1970) - ghid turístico Rumania Editura deporte culese Turismo-1983-din fecha diversa brosuri SI de pe a internet